Femeia este o fiinţă, pe care Dumnezeu a lăsat-o pe
pămînt după chipul şi asemănarea lui, deşi toţi o preferă după chipul şi
asemănarea lui Pamela Anderson.
De fapt şi femeia este tot un fel de Dumnezeu, căci pe
pământ e atotputernică. Nimic nu se face fără ea: nici politică (vezi madam
Thatcher), nici vâlvă (vezi Mrs Hillary Clinton), nici miliarde (vezi madam
Rotschild), nici copii (vezi mama).
Femeile sunt de două feluri: tinere şi foarte tinere.
Cele mai în vîrstă intră în categoria "femei bine". "Femeile bine" sunt acelea care au împlinit 50 ani şi de fapt merg pe 39.
Cele mai în vîrstă intră în categoria "femei bine". "Femeile bine" sunt acelea care au împlinit 50 ani şi de fapt merg pe 39.
Oricum, la femei nu are importanţă vîrsta, ci cosmeticele,
fiindcă fiecare produs cosmetic acoperă 2-5 ani, aşa că dacă o femeie foloseşte
20 de cosmetice poţi să spui despre ea că nici nu s-a născut încă, deşi
primeşte deja pensie.
Femeia este subiectul celor mai multe cîntece de dragoste,
de aceea dragostea este întotdeauna cu cîntec. Tata spunea că fără femei nu se
poate trăi, iar cu femei este imposibil de trăit. Cea mai mare calitate a
femeii este zestrea. Cel mai mare defect al femeii este maică-sa.
Dar, aşa cum s-a inventat avionul fără pilot,
revolverul fără zgomot, tot aşa se încearcă o altă invenţie: zestrea fără
nevastă şi soţ fără soacră. Cred că cel care va pune la punct aceste două mari
invenţii va primi Premiul Nobel pentru Pace.
Femeile se pot împărţi, după cum spune unchiul Costel, în
alte trei categorii:
Femeile care au suflet şi sunt stimate, cele care au
caracter şi sunt admirate şi cele care au "nu-ştiu-ce" şi sunt
căutate. Eu nu ştiu de ce sunt căutate, că doar nimeni nu se joacă cu ele de-a
v-aţi ascunselea, ci de-a v-aţi găsitelea.
Unchiul Costel îi şoptea lui tata despre una: "Ce
mi-am căutat mi-am găsit, iar acum mi-e frică să nu-mi găsească ceva şi medical".
Femeia este de genul feminin, deşi unele poartă pantaloni,
după cum unii bărbaţi sunt de genul masculin şi poartă şorţ de bucătărie.
Femeia, spune legenda, s-a născut dintr-o coastă. De aceea se pricepe atît de
bine să mişte şoldurile.
Prima femeie care a păcătuit a fost Eva. A doua femeie au fost toate celelalte.
Cică Eva a păcătuit cînd a muşcat din măr. E posibil să fie
adevărat, fiindcă într-o seară, cînd mama era plecată de acasă, l-am auzit pe
tata, care era cu o vecină în salon, strigîndu-i: "Ho, nebuno,
nu mă muşca!". Probabil că pe întuneric l-a confundat pe tata cu
un măr.
Într-adevăr, cînd a ieşit el din cameră, avea urme de
muşcătură pe gît, exact acolo unde este mărul lui Adam. Pe urmă, ca în Biblie,
tata i-a şoptit vecinei: "Acum pleacă repede, că dacă vine
acasă şarpele, s-a zis cu noi!".
Eu l-am întrebat:
"Despre ce şarpe vorbeşti, că acasă nu trebuie să
vină decît mama!".
Enervat, tata mi-a plesnit două palme, de m-am văzut cu toţi
sfinţii, aşa cum scrie la Biblie. Cînd s-a înapoiat mama, i-am cerut să-mi
explice legenda. În loc să-mi explice mie, i-a explicat lui tata, după care l-a
gonit din Rai şi abia după două luni s-a întors.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu